Desi ne da dureri de cap verbul " a fi" se scrie cu 2 "i" doar in doua situatii:
- un imperativ afirmativ : fii aiurit
- un conjunctiv prezent forma afirmativa sau negativa :sa nu fii aiurit, sa fii aiurit
In restul cazurilor are urmatoarele forme:
- imperativ negativ: Nu fi obraznic!
- condiţional prezent: aş fi, ai fi
- condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost
- conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut
- viitor: voi fi, vei fi
- verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
A scrie cu 2 "i"
- indicativ ,prezent,pers a II-a: tu scrii
- conunctiv,prezent ,prs.a doua: tu sa scrii
-gerunziu : scriind
Vi, vii, viii, vi-i
Vi=voua: Vouă vi s-a spus, voua vi sete?
Vii: tu vii, tu sa vii, tu o sa vii : de unde vii? Vii la masa?
mamiferele nasc pui vii; o vie = doua vii
Viii substanbtiv articulat : viii cu viii, mortii cu mortii
Vi-i: Vă dau un pix. Vi-l dau.
Vă dau o carte. V-o dau. (Fără -i-!!!)
Vă dau banii. Vi-i dau.
Vă dau cărţile. Vi le dau.
Nu există vi-am dat. Există v-am dat, vi i-am dat.
Nu există vi-o dau. Există v-o dau, v-am dat-o.
Cuvinte cu 3 "i"
Primul"i" : propriu, rosiu, fiu, copil, pomanagiu, geamgiu
Al II-lea "i" desinenţa de plural, la masculin se adauga "i-ului" din radacina cuvantului:propriu-proprii,fiu-fii,copil-copii
Al III-lea "i" este articolul hotărât, masculin, plural: propriu-proprii-propriii, fiu-fii-fiii, copil-copii-copiii, rosiu- rosii( este si plurarul atriculat de la verbul a roade)- rosiii
Doi copii proprii. Propriii săi copii.
Nostri, vostri, albastri
Cateodata=uneori
Nivele, niveluri
Nivele= instrument utilizat in cosntructii
niveluri= inaltime, stadiu, treapta fie ca ne referim la un imobil sau la o iererhie
Aţi, a-ţi
"aţi" verb auxiliar ce intra in alcatuirea timpului perfectul compus: Aţi ajuns la timp
"a-ţi" urmat de verb la modul infinitiv + pronume personal in dativ: Sunt aici pentru a-ţi(a îţi)oferi sprijin
Aş, a-şi
Aş - formeaza conditionalul : as face
a-şi -a-şi face lecţiile (sale), a-şi spune părerea (sa),a-şi spune (sieşi, în sinea sa)
A sti cu 2 "i"
In idicativ prezent forma afrimativa si negativa:tu stii, tu nu stii
Conjunctiv prezent forma afrimativa si negativa: tu sa stii, tu sa nu stii
Viitorul format la conjunctiv prezent: tu o sa stii, tu nu o sa stii
Conjunctiv persoana a III-a pl, sg
dacă indicativul prezent se termină în -ă, conjunctivul se va termina în -e; dacă indicativul prezent se termină în -e, conjunctivul se va termina în -ă.
ă > e: el cântă – el vrea să cânte
e > ă: el coase – el vrea să coasă; el iese – el vrea să iasă; el vine - el vrea să vină
El, ei sa aibă
A zice
imperativ afirmativ : Zi!
Imperativ negativ : nu zice! (exclus varianat "nu zi")
Zi-i lui( ii zici lui)
Aberatiile " a creea, creaza si agreaza" nu exista
creez, creezi, creează, creăm, creaţi, creează
agreez, agreezi, agreează, agreăm, agreaţi, agreează
Succes - succese
Insucces - insuccese
Esec- esecuri
În+ adj/substantiv care incepe cu "n"
nebun – a înnebuni
negru – a înnegri
nor – a se înnora
a înota
Filmul pe care l-am vizualizat
Odata - adverb : a fost odata, odata cu
o data - numeral adverbial sau substantiv : o data in viata, am stabilit o data a lansarii
Negatia definitiva
* pronumelui negativ compus: niciuna, niciunul
niciunul pronume: N-a venit niciunul „nimeni”
nici unul conjuncţie + pronume nehotărât:Nu-mi place nici unul, nici celălalt
* adjectivului pronominal:nicio, niciun
niciun adjectiv pronominal: N-are niciun chef să facă ce i se cere
nici un adverb + articol : Nu e naiv şi nici un om neştiutor
nici un conjuncţie + numeral : Mă confundaţi, eu nu am nici un frate, nici mai mulţi
Articolul hotarat
Doom recomada ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul, itemul, weekendul, brokerul, dealerul
Cu cratima
- deosebiri in scriere si pronuntie : bleu -ul, show-ul
- litere finanle neobisnuite in lb romana :gay-ul, hippy-ul, party-ul, playboy-ul story-ul
a continua
indicativ şi conjunctiv prezent, persoana I si a II-a singular: (să) continui
a mirosi
indicativ prezent, persoana a III-a plural :(ei) miros nu (ei) miroase
Forme acceptate
In construcţia cu prepozitia de (care si-a pierdut sensul partitiv „dintre”, dobandind sensul „de felul”) + pronume posesiv, norma actuala admite, pe langa plural, si singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu, o prietena de-ale mele/de-a mea.
Acceptata este si constructia clasa întâi/întâia.
vise, visuri
vise=imagine din timpul somnului
visuri=aspiratii
Sursa de inspiratie: http://diacritica.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu