Si asa mi se intampla cateodata sa cad in sertarul de melancolie si sa imi tavalesc cu aroganta gandurile prin cenusa tecutului. Fac o retrospectiva jucausa a ceea ce am obtinut sau abandonat pana in acest moment dar calculele imi dau cu minus.
Lenevesc ca o reptila la soare si presimt ca o sa am un weekend ratat, nu din cauza vremii ci pentru ca nu reusesc sa mi adun turma de ganduri. Sunt imprastiate pe pajistea nelinistii pentru ca pastorul lor a uitat strigarea magica.

Tweet