asa da publicitate....

``Pe sub catapeteasma unei ierni care pare venita din alte lumi, la sfarsitul anului de care nu mai vreau sa-mi amintesc, mi-am impachetat toate dorintele si am plecat in Creta. Pana azi, nu mi-am patat cuvintele cu nici o parere. M’am retras la Myrtya, o micuta societate in care zeii care au ridicat Grecia in leaganul civilizatiei mondiale şi-au lasat amprentele şi pe sufletele turistilor si pe portile orasului. Nu am cerneala sa scriu cate regrete am lasat acolo, dupa fiecare cupa de maslin maturat cu privirea, in drumul care ma trimitea spre aeroportul orasului imbracat in zapada si condus magistral, de la Dubai, de primarul care nu este, Videanu. Prima dimineata din 2008 ne-a dezvaluit un soare de-a dreptul cretan, ne-a imbracat pe toti in ganduri cu miros de iarba dulce si ne’a lasat sa vislim, cu piepturile goale, printrem porumbei. Pe vaile din Myrtya, verdele se spala pe fata cu toate zilele lui ianurie si mereu danseaza in voie, sub aripa maslinilor si a atator butari de vii. Pe muntii jupuiti de verdeata si vizitati de zei, plantatiile de maslini si struguri fac glorie acestui colt de Pamant, cu marea lui in care se oglindesc ochii albastri ai lui Dumnezeu. Privit cu atentie prin ochiul sufletului, un bob de maslin are pe el chipul lui Iisus, ceea ce ne explica si motivul preluarii ramurii de maslin in mesajul de mondial pentru pace. Afara stelele loveau in clopotele cerului si, la lumina lor, ochiul flamand al calatorului putea vedea trecand dinspre maluri spre ape, palcuri de migdali cu buza inflorita. 2008 putea sa vina! Verdele ierbii era de garda si purta spre malul soselei pana in fruntea muntilor, toata verdetea din templul Primaverii. In departari, albastrul de giuvaier neslefuit al marii batea orizonturile si nici o umbra nu ne lega gandurile de zapezile fabuloase si mereu surprinzatoare care au invadat Romania. La 2500 de kilometri de orice gand amar, de orice raspantie crescuta in mintile dregatorilor de la Bucuresti, sufletele noastre ridicau altare de recunostinta Soarelui care se indura sa ne ocroteasca. Zapezile anuntate la Bucuresti de bravul buletin al institutului probabil erau departe. In Creta, soarele este imparatul lumii si nasul de botez al atator minuni. Cretanii, cu maslinele lor scaldate in soarele etern, sunt un fel de aripi ale lui Dumnezeu si cred ca, dupa ce cheltuie restul zilelor prin Italia lui Michelangelo, a lui Bernini si atator altor creatii vizitate de geniu, Dumnezeu merge duminica, sa se odihneasca, pe colinele din Creta. Uneori, mai da o raita si pe la noi, pe la Bran, dar am convingerea ca isi lasa rugaciunile pentru Manastirile de la Gerani, la cateva plaje de Fodele, acolo unde, in tinerea lui zbuciumata, El Greco a deslusit graţia lumii, sub Republica de Venetia. Dacă îmi mai fac vreodata casă, promit să imi cumpar una cu ferestrele din Creta si sa’mi cheltui toate diminetile vinovat de bucurie. Grecii nu au auzit de Videanu``
Un articol apartinand lu Radu Poposcu .....http://radupopa.wordpress.com/2008/01/08/insula-soarealui-etern/

Tweet